„De la călători pentru călători” este o serie Vola.ro lansată special pentru tine, pasionatul de călătorii care își caută inspirația peste tot.

Prin această serie ne dorim să îți împărtășim experiențe reale ale unor călători care și-au documentat vacanța pe scurt. Vei descoperi aventura acestora așa cum au trăit-o ei la destinație.

Citește mai jos povestea lui Albu Dănuț care cu siguranță te va inspira.

"MAGIC JORDAN!!!

Acum ceva timp în urmă am achiziționat biletele de avion pentru destinația Amman. Prețul celor de la RyanAir a fost unul decent, 20 euro dus-întors de persoană. Noi am fost un grup de 9 persoane. La momentul la care am luat biletele, nu aveam nicio idee despre ce înseamnă Iordania. Aveam ceva timp de când urmăream postările celor care avuseseră această experiență. Citisem review-uri, văzusem poze, comentarii, discuții pe acest forum. Dar in mintea mea era o ceață totală deoarece nu reușeam să pun toate informațiile cap la cap, să le fac coerente. Și la un moment dat, în grupul de travel am văzut un domn care dădea sfaturi, sugestii sau anumite indicații.

Tipul este un ghid iordanian, numit Adel Mahadin, vorbitor de limba română, cu un trecut bogat legat de România. I-am scris direct și i-am cerut câteva păreri legate de distanțele dintre diferitele obiective turistice din Iordania. Astfel am aflat:

Amman-Marea Moartă….45 km.
Marea Moartă-Petra….270 km.
Petra-Wadi Rum(deșertul)….115 km.
Marea Moartă-Wadi Rum….330 km.
Amman-Wadi Rum….315 km.

Acestea fiind zise, am început să fac configurarea traseului, pe care îl doream și care putea fi realizabil ținând cont ca noi am stat în Iordania trei zile și jumătate, perioada 27-30 ianuarie a.c.

Astfel prima zi am luat o cazare la Hotel Venus, Wadi Musa, Petra. Trei camere triple cu mic dejun inclus preț total 145 JD( dinari iordanieni).

Pentru a doua noapte am făcut o rezervare la TURQOISE HOTEL Aqaba. Tot trei camere triple și cu mic dejun inclus. Preț total 159 JD.

Pentru a treia noapte, ținând cont că urma să ajungem în deșert, am făcut rezervare la Orbit camp wadi rum. Preț pentru o noapte 46 JD de persoană. Erau incluse în preț cina, micul dejun, jeep safari 4 ore și o oră cursa cu cămile. Dar, voi reveni asupra acestor amănunte puțin mai târziu.

Bun, cazările fiind rezolvate, am trecut la partea birocratică. Pentru a ajunge în Iordania îți trebuie un prim test PCR făcut în România, valabil 72 ore și care îți este solicitat pe aeroport în momentul îmbarcării in avionul de Amman, alături de check-in-ul făcut în prealabil. Aici prețul variază în funcție de clinica pe care o găsiți. Eu am găsit cu 150 lei de persoană. Apoi, în momentul în care ajungeți în aeroportul Amman vi se face OBLIGATORIU de către iordanieni, un alt test PCR, plătit din banii d-voastră. Abia după acest test se trece la formalitățile obișnuite ale controlului pașapoartelor.

Acest test costă 20 JD și împreună cu viza care și ea costă, se achită online înainte de plecarea din România, în momentul completării acelui PLF de Iordania. Și aici, ghidul iordanian a avut o contribuție semnificativă. La sugestia lui, am reușit să găsim o cale LEGALĂ, de obținere a acestor lucruri obligatorii( test Iordania, viză, PLF) dar la un cost muuult mai mic. Intrați în legătura cu el și vă va oferi toate informațiile necesare legate de acest aspect.

Acum voi face o conversie JD vs € vs $. Pentru 100 € la casa de schimb primești 75-78 JD iar pentru 100$ primești 60-67 JD. Asta a fost schimbul pe care eu l-am găsit.

Sugestie: NU schimbați banii în aeroport deoarece schimbul îl dezavantajează total pe turist.

Rezolvând și partea birocratică am plecat voioși la drum. Avionul a decolat la ora 6:50 și a ajuns în Iordania în jur de 09:30. Aici…surpriză! Cu o zi înainte de sosirea noastră, ninsese atât de tare în Amman încât toate drumurile erau blocate. Nimic nu intra, nu ieșea, era cod roșu de zăpadă, iar în unele locuri erau, după spusele localnicilor, stratul de zăpada gros de peste 50 cm. Wow!

Ce noroc să am să găsesc atâta zăpadă ținând cont că nu mai ninsese din 2015?😀 În fine, mi-am luat un SIM pentru telefon, de la UMNIAH și pe care am dat 13.12 JD. SIM-ul avea resurse mai mult decât suficiente pentru cele aproape 4 zile cât dura șederea noastră în Iordania.

Am mers la o firma de Rent-a-car, EUROPA, și am luat o Hunday, model Van 8+1 locuri, și pentru care am plătit 260 JD pentru cele aproape 4 zile. Și am lăsat o garanție depozit de 500JD. După o inspecție a mașinii destul de atentă, dar nu suficientă (am fost puțin neglijent deoarece am verificat zgârieturile, înțepăturile, starea tapițeriei, jantele, oglinzile, dar nu am verificat luminile de drum, deh, omul cât trăiește învață din greșeli), cu un vibe bun ne-am suit în mașină și am plecat la drum.

Drumul, foarte interesant. Multe mașini oprite de-a lungul șoselei, șoferi care făceau poze la zăpadă, copii care săreau și chiuiau de bucurie. Am văzut chiar un cetățean care aduna zăpada într-o galeată, nu știu de ce…Pe alții i-am văzut făcând niște mogâldețe care probabil că trebuiau să fie oameni de zăpadă dar semănau mai mult cu niște păpuși de mireasă, care erau puse la noi, pe capotele mașinilor nuntașilor, cu mulți ani în urmă. Apoi plecau încet cu mașinile, în viteza a-ntâia sau maxim a doua, cu grijă să nu se răstoarne ,,omuleții”. Una peste alta mi s-au părut foarte fericiți având atâta zăpadă în jurul lor.

Am ajuns la Petra și acolo altă surpriză. Din cauza vremii destul de reci, nu s-a mai ținut Petra by Night. Sunt trei zile pe săptămâna când situl arheologic se poate vizita în grup organizat și noaptea. Dar atunci, nu s-a mai ținut. Oricum, a doua zi am prins o vreme superbă și am reușit de am făcut toată Petra.

La intrare, chiar lângă Visitors Center, ne-a abordat un beduin care s-a recomandat WI-FI. S-a alăturat grupului nostru, ne-a povestit, ne-a făcut poze, ne-a explicat multe chestii istorice legate de Petra, ne-a dus în view point-ul de la înălțime, din fața Trezoreriei, pentru fotografii și instantanee de vis, am mers cu el până la Monastery. Ne-a servit cu ceai de la ,,magazinul” lui, apoi ne-a invitat în peștera în care locuia împreuna cu familia sa.

Cost total beduin: 100JD. Dar nu ne pare rău, experiența fiind la superlativ. Am intrat la ora 8:00 și am ieșit la ora 16:00. Aplicația de pe telefonul mobil îmi arăta că am făcut în jur de 20 km. Wow! Rupți de oboseală ne-am urcat în mașină și am plecat în aceeași zi spre Aqaba.

Bineînțeles ca ne-a prins noaptea pe drum și bineînțeles că abia atunci am sesizat că eu circul fără lumini de drum. Îmi funcționa doar o singură poziție și farurile de ceață. Destul de aiurea! Am sunat la firma de închiriere auto și cineva m-a asigurat ca în momentul în care voi ajunge în Aqaba, un specialist va veni să remedieze situația.

AQABA! O localitate foarte frumoasă. Lumini multe, viață de noapte, oraș cald cu un ușor iz occidental, oraș-stațiune, muzică stradală, City Bus Seeing, forfotă, ne-am integrat aproape instant în atmosfera locului.

A treia zi dimineața, ne-am plimbat pe faleza orașului și deoarece era cald afara, în jur de 20 de grade, am luat GLASSBOAT, un vaporaș cu burta din sticlă, prin care poți vedea toate minunățiile din Marea Roșie. Și cele vii și cele artificiale.

Aici nu am cum să nu pomenesc de un tanc veritabil, aflat pe fundul mării. Și fotografiat masiv de turiștii aflați mereu în căutare de senzațional. Litoralul iordanian de la Marea Roșie îți oferă posibilitatea de a vedea în același timp și Egiptul și Israelul și Arabia Saudită.

În jurul prânzului ne-am suit în mașină și am pornit la drum întins către Wadi Rum. Deșertul. Am căzut de comun acord cu grupul meu să ne cazăm în acele corturi ,,marțiene”, rotunde, din vinil, cu fereastra largă, de unde puteai observa măreția deșertului în toată splendoarea sa. Și într-adevăr a fost o alegere foarte inspirată. Acele corturi au toate condițiile necesare. Baie proprie cu apă curentă și caldă, aer condiționat, loc generos curat și primitor.

Aici trebuie să mă opresc puțin pentru a vorbi de proprietarul acestui camp, Salah Al Zawaidh. Beduin, om simplu, plăcut, discret, toată preocuparea lui era sa ne facă să ne simțim bine. Cum am ajuns în camp, ne-a urcat într-un jeep camionetă și am plecat să vizităm diferite obiective istorice sau nu aflate în deșert.

După cum am spus mai sus, noi am mers practic în partea deschisă din spatele mașinii. Nu vă pot descrie senzația de libertate absolută pe care o ai în momentul când mașina merge și vântul tăios al deșertului îți ,,mângâie” fața. Iar ultimele minute ale soarelui pe cer, înainte de a se ascunde după stâncile golașe, le-am petrecut în același loc în care celebrul Matt Damon a turnat faimoasa secvență din filmul ,,Marțianul”. A fost spectaculos!

Ne-am întors la bază unde am servit cina, pui gătit la jar, în nisip și acoperit într-un anume fel, cu nisip pentru a-l păstra cald și suculent. Beduinii sunt oameni extraordinari. Simpli, discreți, gata să te ajute, implicați în ceea ce fac și tot timpul cu zâmbetul pe față.

Nu am cum să nu vă povestesc o mică întâmplare care m-a făcut să stau cu un nod în gât mult timp după aceea. După experiența Petra și Marea Roșie, fetița noastră se simțea rău, acuzând febra și dureri de cap. Testul PCR făcut pentru întoarcerea în România, a ieșit negativ deci clar era vorba de o răceală sezonieră. Testul l-am făcut în momentul plecării din Aqaba, deci înainte să ajungem în deșert și înainte să se simtă rău.

Revenind…în timp ce serveam cina, soția mea, îngrijorată, îi tot punea dosul palmei pe frunte ca să vadă dacă mai….,,frige”. Aveam la noi niște pastile de răceală, îi dădusem una, dar se pare că nu aveau efect. Un beduin aflat în preajmă, văzându-ne, s-a ridicat de la masă, s-a dus la Salah Al Zawaidh și i-a șoptit ceva discret la ureche.

În secunda doi, acesta din urmă a plecat în orășelul din zonă, care nu era chiar aproape de locația noastră și i-a cumpărat, pe banii lui, o cutie cu medicamente pentru răceală. ,,Să ia fata d-voastră, ca să nu ii mai fie rău”. Mi s-a pus un nod în gât și abia am putut să îngăim un ,,Multumesc”. Am insistat să plătesc pastilele, nici vorba să audă de așa ceva. Eram musafirii lui, contra cost, într-adevăr, dar tot musafirii lui eram. Și pentru el era foarte important ca nouă, tuturor, să ne fie bine. Am stat si am cugetat la treaba asta pe tot drumul de întoarcere spre casă.

Ultima zi a presupus aproape două ore de plimbare cu cămilele. Imaginea acelei caravane, din 9 cămile care merg în linie, condusă de beduinii care sunt în față, credeți-mă, din punctul meu de vedere face toți banii. În jurul prânzului ne-am luat la revedere și am plecat în trombă deoarece se lungise într-un mod plăcut, timpul acordat plimbării cu cămilele și exista riscul să întârziem la aeroport. Mai ales că mai aveam o oprire foarte importantă: Marea Moartă.

Marea Moartă este de fapt un lac care desparte Iordania de Israel. Este un loc aproape nepământean. Apa de un turcoaz ireal, malurile albe și îmbrăcate în sare, stâncile golașe fără nici un pic de vegetație, fac din acest loc aflat la cota -430 metri, un loc unic pe această planetă.

Bucuroși, încărcați cu poze și experiențe plăcute care mai târziu se vor transforma treptat în amintiri, am pornit către casă unde așteptam să ajung pentru a împărtăși cu d-voastră aceste trăiri ale noastre."

Dacă te-a inspirat această poveste și vrei să afli mai multe detalii, îl găsești pe Dănuț la următoarele conturi:

Facebook: Danut Si Raluca Albu

Instagram: calatorideromania