Vino-ncoa! – Nicoleta

Test vino-ncoa.Intotdeauna m-am intrebat daca eu am acel vino-ncoa fara de

care nimeni nu are succes.La voi am gasit provocarea…Unde mai pui faptul

ca imi place la nebunie sa calatoresc.Din pacate nu am fost in nici unul din

orasele din concurs.Si asta nu pentru ca nu mi-as fi dorit,ba

dimpotriva.Sunt destinatiile la care visez de multa vreme.Asa ca m-am asezat

in fata calculatorului in speranta ca inspiratia ma va lovi subit si voi

reusi in cele din urma sa ajung in locurile la care visez.

     BARCELONA….primul gand ma duce la melodia formatiei Queen.Apoi

Sagrada Familia, apoi Gaudi.Mi-as fi dorit ca Antoni Gaudi sa fii trait

suficient de mult ca sa fi terminat Sagrada Familia.Si mi-as dori ca macar

eu sa traiesc suficient de mult ca sa ajung sa o vad.Nu stiu de ce dar ma

leaga de aceste locuri sentimente si trairi pe care nu mi le pot explica.Ca

si cum intr-o alta viata as fi fost acolo.STIU ca daca as ajunge in

Barcelona pasii ma vor purta cu siguranta in locurile care merita sa fie

vazute….fara ghid,fara informatii luate de pe net,fara insotitori care au

mai vizitat deja orasul.Mi-as lasa pasii sa ma poarte pe strazi nemaivazute

de mine dar regasindu-ma fara sa stiu in fiecare piatra,in fiecare

strada,cladire….

     Nu-l am pe vino-ncoa dar am o vointa puternica si o dorinta nesfarsita

de  A FI ACOLO.BARCELONA…..un vis care depinde de vino-ncoa.

Posted in: Concursuri Comments Off

Un vis: Paris – Nicoleta

De cateva zile visez ca zbor.E o senzatie superba.Sa plutesti ca o

pasare,libera, fara griji.Puteam in sfarsit sa cuprind cu vederea orice loc

din lume mi-as fi dorit si oricat de mult…Fara sa aud vocea sacaitoare a

ghidului:aveti timp liber 3 ore si aveti grija sa nu care cumva sa

intarziati ca pleaca autocarul fara voi.Cum Doamne iarta-ma sa vezi ditamai

orasul cu o groaza de obiective turistice in 3 ore????!!!!!

     De fiecare data mi-am promis ca nu mai merg in excursii de o zi in

orasele mari dar intre timp uit si fac aceeasi greseala.Si iata-ma acum

“libera de program”cum ar spune Mara prietena mea .Imi vine sa strig de

bucurie.Pot sa “aterizez”unde vreau eu,cat vreau eu ;unde mai pui faptul ca

NU MA COSTA NIMIC.Singurul meu regret este ca in zborul meu nu mai pot lua

pe altcineva.Dar asta e, nu poti sa le ai pe toate.

  Ma hotarasc greu unde sa fac prima oprire.Aleg in cele din urma Parisul.Un

oras pe care mi-am dorit sa-l vizitez de multa vreme asa ca iata-ma.Am avut

intotdeauna un vis:sa ma indragostesc in Paris.Si impreuna cu EL sa vizitez

Luvrul sa ne plimbam seara pe Champs Elysee sau pe Valea Loarei.Si sa ascult

Edith Piaf in nestire….si sa iubesc..

        Sunt atatea lucruri pe care poti sa le faci doar in Paris…dar nu

vreau sa va plictisesc sunt convinsa ca toata lumea a auzit de turnul

Eiffel,de Arc de Triomphe,Place de l”Etoile,Catedrala Notre

Dame,Sorbonne,Basilique de Sacre-Coeur…

        Aici s-a sfarsit visul meu.Soneria telefonului mobil m-a readus la

realitate.Era timpul sa ma trezesc si sa plec la munca….Si nici macar n-am

apucat sa-l gasesc pe EL.Dar sper sa mai visez la noapte si va povestesc

Maine.Sau cine stie poate cu Voi visul meu va deveni REALITATE.

Posted in: Concursuri Comments Off

Un eveniment cat o viata la Paris – Florin

Posted in: Concursuri Comments Off

O excursie la Barcelona, in orasul lui Gaudi – Cristian

Nici nu stiti in ce belea am intrat cu acest concurs organizat de dvs. Dar sa nu lungesc vorba si sa va povestesc ce mi s-a intamplat :

Ca-n fiecare an, in luna mai este ziua sotiei mele. Niciodata nu stiu ce si cum sa fac sa-i indeplinesc micile dorinte. Ea merita sa i se indeplineasca toate, dar posibilitatile materiale nu ma lasa sa-i ofer ce-si doreste mai mult: o excursie la Barcelona, in orasul lui Gaudi.

         Afland saptamana aceasta despre concrusul organizat de dvs, vine sotia mea acasa fericita fluturand o hartie in mana, cu ochii stralucind de speranta, povestindu-mi dintr-o suflare despre conditiile de participare si ce compunere superba scrisese ea pentru destinatia ei de vis Barcelona. Ascultand-o imi vine sa mor de ciuda ca nu am aflat eu primul despre acest concurs si sa-i fac o bucurie, daca as fi castigat, ma scoteam cu pretul biletelor (este ceva fie vorba intre noi) si i-as fi facut o surpriza imensa de ziua ei. Stau si o ascult, chiar are talent la scris, ma bucur pentru ea si o incurajez sa va scrie. Ea precauta, imi spune ca are timp pana sambata, poate mai scrie si pentru o alta destinatie si le va trimite pe amandoua. Asta se intampla joi, iar vineri dau de hartiile scrise de ea si le iau cu mine la serviciu sa le mai citesc si eu, poate ma inspir din ele, sa candidez chiar eu pentru o alta destinatie.

         Sambata dimineata plec la munca. In clipa in care eram deja pe drumul spre casa, telefonul suna insistent. Era ea.

-         Iubitule, ce faci?

-         Bine, vin acasa. Tu ce faci?

-         Nu gasesc hartiile mele cu compunerea pentru concurs, mi-am adus aminte ca le-ai luat vineri cu tine. Unde le-ai pus? ma intreaba nervoasa

-         Cauta in geanta mea. Sunt acolo, raspund eu linistit.

-         Daca erau acolo nu te mai sunam. Nu sunt si alea erau singurul exemplar, imi spune din ce in ce mai nervoasa.

-         Ah, sunt in sertarul de la birou de la serviciu. Ti le aduc luni, nu pot sa ma mai intorc, banca este armata si nu mai pot intra, au plecat toti.

-         Nu se poate, duminica e ultima zi, nu pot sa cred!

Disperarea ei imi rupea sufletul o auzeam cum respira nervoasa si parca nu mai avea aer. Doamne, ce-am facut?

-         Nu le ai pe calculator, pe mail, undeva, nu le-ai salvat nicaieri? intreb eu sperand intr-o minune.

-         Nu. Alea erau ciornele si singurul exmplar din creatia mea. De ce le-ai luat la serviciu? Asta e acum nu mai scriu nicaieri, nu mai particip la nici un concurs! imi spune printre lacrimi.

-         Iubito, vorbim mai tarziu, te rog.

-         Da, imi spuse sec inchizandu-mi telefonul plina de furie.

Acum ce faci Cristi? In ce belea ai intrat, inventeaza ceva, ca altfel e de rau. Ma gandeam ce sa spun, sa o dreg, ca era albastra rau. Dupa cateva minute de gandire profunda, pun mana pe telefon si o sun din nou cu o voce mieroasa:

-         Iubito, am vrut sa-ti fac o surpriza, le-am trimis  eu de pe mailul meu, te superi?

-         Of, Doamne, bine ca sunt salvate, muream de nervi ca nu le mai am. Mi-ai luat o piatra de pe inima, hai ca e bine si asa. Te astept sa vii. Te pup.

-         Pa iubito si iarta-ma ca te-am suparat chiar nu am vrut!

Si acum spuneti dumneavoastra ce fac?

Uite ce fac: va spun adevarul si va cer ajutorul. Luni chiar e tarziu, nu?Doamne si ce frumos scrisese iubita mea, iar eu ca un uituc ce sunt ii ratez sansa si bucuria de a participa la concurs.

Dar cred ca am gasit solutia salvatoare, ce-ar fi sa-mi dati mie cele doua bilete pentru Barcelona? Am sa-i marturisesc totul iubitei mele, in avion, cand ma va strange de mana, (pentru ea ar fi prima calatorie cu avionul), atunci va fi momentul potrivit pentru asa ceva. Nici nu stiti ce mult m-ar ajuta excursia asta, cred ca numai asa m-ar ierta, doar ducand-o la Barcelona. Altfel nu mai am nici o scapare. Nu-si va regasi textul pe blog iar eu voi fi un om mort.

 

         Cu disperare in suflet si speranta in castigarea concursului,

Posted in: Concursuri 3 Comments »

Paris de data asta – Eugen

Hei

La multi ani va spun si va doresc sa treaca criza peste voi, in zbor.

interesanta ideea voastra si chiar daca am cumparat bilete de la voi pentru

alta destinatie, tot va scriu cateva randuri despre…Paris de data asta.

va scriu pentru ca nu am fot acolo ca sa va povestesc. asadar voi folosi

vorbe din popor si folclor pentru ca amanunte ca asezare geografica si alte

detalii tehnice le-ati descoperit si voi de la geografie (daca nu ati copiat

ca mine).

ce-am auzit despre Paris…se spune ca e cam la fel de murdar ca

Bucurestiul, iar daca il iei la pas, ai de multe ori senzatia ca esti la

tine acasa din toate punctele de vedere (constructii, identitati sociale,

culturale si “la intins mana” – ce-i drept, acolo sunt mai multi

afro-americani, ca sa vorbim corect). daca esti norocos te poti intalni si

cu asa zisele “dive” ale mondenului bucurestean “la shopping draga” pe banii

lu’ al batran care nu mai crapa odata! (de fapt, aici am incheiat citatul).

se mai spune ca trebuie sa fii nebun sa intri cu masina in oras daca tii

suficient de mult la ea, pentru ca francezii ori nu au simtul proprietatii,

ori nu stiu sa conduca, ori chiar au probleme cu locurile de parcare,

masinile lor fiind zgariate din cauza ca ei dau in fatza si in spate pana se

proptesc in masina vecinului ca sa o scoata de acolo. am auzit ca pana si pe

turnul eiffel au pus ai nostri ochii pentru fier vechi, sau ca un prieten a

fost injurat

 de catre o cersetoare colorata in limba romana in metrou ca nu i-a dat un

ban (evident ‘telectuala nu stia ca asta-i roman). n-am inteles niciodata de

ce cel mai bun prieten al meu a dorit sa faca cununia civila la Paris…si-a

revenit cand a facut un calcul si-l costa vreo 6000 euro – banii lui pe un

an de necriza. un domn si-a petrecut concediul de vara la Paris, iar dupa ce

a venit l-am intrebat cum a fost. el mi-a raspuns “e altceva”…l-am

intrebat mai multe detalii, dar cand am vazut ca se cam balbaie, am inteles

ca a fost putin peste puterile lui. pe langa toate astea, Parisul cred ca

este un oras frumos si tare cred ca o sa-mi placa. de ce? pentru ca stiu ca

se afla acolo o alta dimensiune inafara celei practice, palpabile, pe care

cei din jurul nostru nu o mai observa din pacate…este istorie, arta,

arhitectura…de ce o sa-mi mai placa? pentru ca nu mi l-a ridicat nimeni in

slavi, d’aia! am facut nunta in octombrie si am plecat pe la

 Barcelona pentru ca toti in cor strigau ca e cel mai frumos oras din

Europa! Mie mi-a placut mai mult la Lisabona, de exemplu…si as continua,

pt ca am vazut aproape toata Europa, dar nu si Parisul.

iata cateva motive pentru care vreau sa vad Parisul, dar in acelasi timp nu

l-am ales pana acum sa-l vad!

vreau, pentru ca multi care mi-au relatat lucruri urate despre el sunt

oameni cazuti spre panta fitzelor, mall-ului, kitch-ului, iar Parisul este

mai presus de posibilitatile lor de compilare; si in acelasi timp nu am ales

pana acum sa-l vad pentru ca…mi-e teama sa nu fie cumva ceva adevarat.

oricum, si cu voi si fara voi, tot ma voi duce sa-l vad. acum, sau mai

tarziu…tot acolo raman si el, si asemanarile, si turnul (ca-l pazesc

bine), dar mai ales deosebirile si “specialitatile” pe care multi nu sunt

gata sa le “guste”. si cand ma voi intoarce am sa va scriu o parere sincera

si obiectiva despre tot ceea ce inseamna Paris de la fatza locului – chiar

daca il vad acum, chiar daca il vad mai tarziu. e o promisiune si ma voi

tine de cuvant ca stiti cum sa ma gasiti…

inca o data un sincer La Multi Ani si la mai multi clienti!

Posted in: Concursuri Comments Off

Iubesc Londra!!! – Delia

Am vizitat-o de trei ori (eram la studii si a fost a short visit) si imi doresc sa repet experienta asta de N ori !!! De ce ???  Pentru ca ma inspira… parfumul ei englezesc are un altfel de iz de primavara de fiecare data…

Indiferent ca sunt in partea de est sau vest, mediul multicultural este asa meaningful…

Last but not least….fiind centru internaţional al artelor, muzicii, muzeelor, şi multor altora…nu ai cum sa ii zici NU unei noi revederi J

Preferinte??? Mmm…greu de prioritzat! Nu pot spune nu to Art Galery, British Musem (chiar daca le-am vizitat de fiecare data), unei plimbari in jurul Palatului regal, apoi catre Tate Musem si….bineinteles to London Night. Am uitat…si meridianul…si mai sunt asa de multe L

Tips:  Nu am cumparat bilete si nu as renunta la obicei…e asa placut; nu ai nevoie decat de o umbrela si pantofi comoziJ

 

Sper sa fie curand…

Posted in: Concursuri Comments Off

CĂLĂTORI, CĂLĂTORIM PRIN….. VIAŢĂ – Ana

O linie imaginară între Londra – Barcelona – Paris – Milano – Atena -  Londra… Un V întors  =  visum, volo, video…

 

Calător prin viaţă, calătorim prin marile oraşe ale lumii, unele dintre ele ale Europei… Am vazut până acum trei dintre ele…. toate diferite, toate la fel…. toate unice în felul lor, dar toate au o ceva misterios, ascuns, care le leagă. Unii ar putea zice că e istoria… alţii că e arhitectura; alţii, mai moderni, ar putea zice că sunt marile nume comerciale – capitalele modei, capitalele shoppingului, capitalele muzicii moderne, ale eveimentelor mondene; iar alţii ar putea să spună că ceea ce le uneşte este Uniunea Europeană J

 

Eu cred că această misterioasă legătură are un singur nume: Viaţa!

 

Oamenii au existat în aceste locuri de sute şi mii de ani: au muncit, au iubit, au plâns sau au râs, au creat sau au distrus – au trăit. Toate evenimentele mari şi mici şi-au pus amprenta pe aceste locuri şi le-au transformat în ceea ce sunt astăzi: puncte de referinţă pentru viaţă, viaţa sub toate aspectele ei.

 

Am fost la Milano, la Paris şi la Londra…. Am trecut cu avionul prin Barcelona, dar nu am vazut oraşul. Am mers de la aeroport la gară spre alte puncte ale Spaniei, dar Barcelona trebuie sa mai aştepte pentru că vreau sa mă îndrept spre Început.

 

Despre Milano, Paris şi Londra aş putea să vorbesc sau să scriu mult. Ce mi-a plăcut? Păi… ce nu mi-a plăcut?!!! Poate că nu am stat mai mult J Aş putea să scriu despre magazine, despre muzee, despre  Monalisa, despre Big Ben sau despre Cina cea de Taină (pe care, din păcate, nu am reuşit să o văd). Dar toate acestea le puteţi citi pe orice site de turism, în orice ghid sau în orice manual de geografie.

 

La Milano m-a impresionat verdele! Verde peste tot: pe trotuare, pe străzi, pe balcone, pe terasele blocurilor. Peste tot unde te-ai fi putut gândi sau NU că s-ar putea planta un copac, o floare, o iederă căţărătoare apărea ceva verde. Nu m-aş fi gândit că poţi să ai copaci la etajul şase al unui bloc. Uite că se poate! Şi parcă şi oamenii sunt mai verzi, mai plini de viaţă!

 

La Paris…. era frig, era iarnă…. M-au impresionat locurile care nu erau atât de faimoase: biserci care poate apăreau doar în ghidurile foarte detaliate, piaţa de Crăciun de la La Défense. Nu atât ce se vindea, ci cum…. Şi mi-a plăcut modul de viaţă din orăşelele adiacente Parisului, unde toată lumea cunoaşte pe toată lumea, mirosul de pâine caldă, adevărată, casele vechi şi frumos tencuite…. Oamenii care forfotesc ca într-un muşuroi, unii pe un drum bine trasat, alţii parcă căutându-şi locul….

 

Londra…. Oameni, mii şi milioane de oameni, de toate culorile, de toate vârstele, barbaţi şi femei, copii şi mai vârsnici…. O baie de viaţă, viaţă care continuă de sute şi sute de ani, de mult timp străjuită de sunetul Big Benului….

 

 

ATENA! Truism, dar totuşi adevărat – Atena e Începutul. Atât de aproape de noi!

Nu ştiu ce aş vrea să văd în trei zile…. doar trei zile pentru atâtea secole. Mi se strânge deja stomacul şi mă simt mică. Atena e atât de mare!!! Nu în mii de metrii pătraţi, ci în mii de ani.

 

O să mă duc să văd Parthenonul …. chiar dacă am vazut mare parte din el la  British Museum… O sa mă plimb în sus şi în jos pe Acropole şi o să încerc să găsesc urme ale trecutului îndepartat. Vreau să văd o piesă de teatru în Herodes Atticus. Atena e capitala teatrelor. O să încerc să înţeleg ce înseamna democraţia acum cinci sau şase mii de ani, ce a dus la crearea Republicii, a Lumii Idelilor.

 

 Cred că o să intru într-o tavernă şi o să încerc să mă cufund în lumea lor. O să mă uit la oameni, o să încerc să îi înţeleg fără să le cunosc limba, o să vreau să văd ce am împrumutat noi de la ei. O să mă opresc pe o bancă sau într-o piaţă şi o să încerc să înţeleg şi să trăiesc Atena. Sper să mă întălnesc cu Înţelepciunea undeva, pe o stradă îngustă, străjuită de case vechi, sau la umbra unui măslin, sau poate lângă o stâncă sau o piatră a Lyceumului sau pe ‘culoarele’ Akademiei lui Platon. N-o să pot să o văd la Parthenon, dar o să îi simt prezenţa. Atena e peste tot, în fiecare colţ al oraşului, parcă s-a rupt în mii de particule care au plutit şi plutesc încă peste noi: câteva s-au cuibărit în mintea şi sufletul lui Socrate, ale lui Platon, ale lui Aristotel şi mulţii alţii. Ei au prins aceste particule între filele unor cărţi şi au fost atât de darnici şi buni încât ne putem toţi bucura de Ea. Sper ca măcar o particică mică mică a unei asemenea particule să vrea să mă însoţească….. în călătoria mea….

Posted in: Concursuri Comments Off

Cel mai mare templu Parthenonul – Rico

Draga Vola, tin sa spun cateva lucruri care le-am aflat despre capitala Greciei si anume Atena, oraş în sud-estul Greciei, capitală şi cel mai mare oraş al ţării. Este situată pe colina Attic şi este înconjurată cu munţi din trei părţi, cei mai importanţi sunt munţii Párnis, Pendéli, şi Hymettos.În centrul oraşului modern este Constitution Square, în apropiere este clădirea Parlamentului şi câteva muzee. Deasupra Atenei pe colina Acropole veghează ruinele civilizaţiei antice greceşti. Cel mai mare templu Parthenonul, a fost construit în onoarea zeiţei patroane a oraşului, Atena, în secolul V î.e.n.. Parthenonul este mai mult decât o realitate arhitectonică, este o realizare de un ordin care depăşeşte speciile artei şi care totuşi persistă să se identifice cu zestrea spirituală pe care nu putem să i-o atribuim decât lui Fidias. Pe langa acest magnific templu, cu siguranta schimbarea garzii te va lasa masca. Este un moment cel poti baga in ~cutiuta cu minuni~. Portul din capitala Greciei te va lasa masca, uitandu-te la navele care sunt intr-un du-te-vino continuu.

Mi-as dori mult de tot sa patrund in lumea antica, sa merg pe strazile aerisite si sa imi imaginez acele momente care au facut istorie.O caldura inabusitoare, o portocala zemoasa, un maslin bogat sunt doar putine dintre specificurile orasului. Cine nu si-ar dori sa petreaca o noapte in ritm grecesc, sa danseze si  sa savureze un uzo bun ? eu unul DA. Sau ce zici de o plimbare cu vaporasul ? In momentul de fata numai tu esti cel care imi va putea implini visul. Am 1000motive de a ajunge aici, dar exista si al 1001 motiv, cel mai important pentru mine,acela de a-mi cere partenera in casatorie intr-un cadru magnific. Sunt sigur ca nu ma vei dezamagi si imi vei oferi o sansa unica in viata.

Iti multumesc inca o data si o avinersare cat mai placuta la implinirea celor 2 ani VOLA !

Posted in: Concursuri Comments Off

“…vreau sa plec la Londra” – Rico

Buna Vola. Am aflat si eu de surpriza pe care vrei sa mi-o faci. ..de acum nu mai e nici un secret ca vreau sa plec la Londra.Imi place ca oras din ce am vazut ..am incercat sa aflu cat mai multe. Big Ben-ul, House of Parliament sau Westminster Abbey, Green Park, Hyde Park. Cum Los Angeles are Jocuri si cazinouri, Parisul  are Disneyland, asa si Londra are Thorpe Park.

Thorpe Park este unul din cele mai renumite parcuri de distractie din Londra unde orice om, indiferent de varsta se poate simti din nou la varsta copilariei.In Anglia intrarile la toate muzeele nationale sunt gratuite. British Museum, National Gallery, Science Museum, Victoria and Albert Museum, National Portrait Gallery … ca sa enumar doar cateva dintre cele mai vestite, sunt GRATUITE. Mi s-a parut fantastica aceasta politica pentru ca astfel oricine se poate bucura de arta si cultura fara eforturi financiare.

Toata treaba e sa mergi pe jos…astfel poti vedea o multime de cladiri, magazine si nu in ultimul rand parcuri. In Turnul Londrei, daca merg,am ocazia sa vad bijuteriile coroanei regale, sala armurilor si, evident, si o sala a torturilor. Daca e sa am noroc, prind si scenele cu cavaleri. Si normal reducerile pentru studenti sunt considerabile in cazul in care nu iti uiti carnetul acasa.

Palatul Buckingham – vizita, inclusiv a gradinii si apartamentelor, este permisa sase saptamani pe an, din iulie in septembrie, adica atunci cand regina Elisabeta II se afla la resedinta ei de vara. Dureaza o gramada, dar in mod sigur imi voi ochii cu lucruri si dimensiuni regale …..aaaa! Si tot aici ma pot  zgaii la schimbarea garzilor, un adevarat spectacol in aer liber. Cam scurt momentul … dar trebuie sa intru pe site-ul lor pentru a afla programul schimbarii garzilor., ora si ziua. Este suficient sa ajung acolo cu 10-15 minute inainte. Nu costa nimic, poate doar niste picioare strivite sub ale altora.

Normal ca si London Eye e ceva extraordinar si trebuie sa ajung acolo. De sus se poate vedea intreaga panorama a Londrei pentru numai 30minute….o gaselnita englezeasca…daca ajung la London Eye cu greu cred ca ma voi abtine sa nu fac o plimbare cu vaporasul pe Tamisa.

Downing Street, poate cea mai cunoscuta strada din Londra, gazduieste casa Primului Ministru (poate  este cunoscuta imaginea usii care se deschide direct in strada, fara scari), la nr 10, Ministrul Finantelor locuind la numarul 11.
Membrii celor doua camere a parlamentului isi desfasoara activitatea in House of Parlament a carui celebru ceas Big Ben strajuieste portile. Si cu toate astea cum sa nu iti doresti sa mergi..uofff…cate sunt de vazut!!!! Si in momentul asta tu esti singura mea speranta. Imi doresc din tot sufletul as ajung in Londra chiar daca e numai pentru 2 zile..uneori in 2 zile poti vedea o intreaga asezare celta in care istoria si-a spus cuvantul si inca o mai face prin minunatele capodopere britanice.

Posted in: Concursuri Comments Off

“Ce-mi amintesc despre Atena…”- Daniela

Ce-mi amitesc despre Atena… imi amintesc ca era dimineata devreme cand am ajuns cu autocarul in Atena, la poalele dealului ce aveam sa-l urcam pentru a ajunge la Acropole. Soarele ce se oglindea in mare venea parca in intampinarea noastra si ne mangaia cu razele lui calde, calauzindu-ne pasii spre un loc unic. Eram in luna de miere si parca totul era creat pentru noi… Mergeam imbratisati, uitandu-ne unul la celalalt, chicotind la fiecare explicatie a ghidului si prea putin atenti la ceea ce ne spunea, furand cate un sarut dupa coloanele unui vechi templu, atunci cand ne inchipuiam ca nu ne vede nimeni…
Ce-mi amintesc despre Atena… imi amintesc bulevardele zgomotoase si agitate, cladiri inalte si moderne, o lume energica, in permanenta miscare, un joc al bucuriei si al veseliei in care noi dansam brat la brat cu dragostea..
O lume impartita intre vechi si nou, plina de contraste, o lume care te face sa iti doresti sa patrunzi in universul ei modern si traditionalist totodata.
Ce-mi amintesc despre Atena… imi amintesc ca iubeam si eram iubita si asta completa parca universul atat de perfect in care ne aflam. Ne faceam promisiuni, ne sopteam vorbe de dor la ureche si duceam cu noi acel sentiment de dragoste si siguranta…
Ce-mi amintesc despre Atena… este o experienta guvernata de un sentiment mult prea personal, dar am vrut sa impart cu voi acest gand pt ca acestea sunt amintirile pe care mi le trezeste mie  Atena.
Acum, dupa 4 ani imi doresc sa descopar aceleasi sentimente pe bulevardele Parisului, sa ma prind in acelasi joc al dragostei, dar de data asta intr-un oras numit “Orasul indragostitilor”.

Posted in: Concursuri Comments Off