UPDATE 4 – Georgi, castigatoarea premiului oferit de Czech Airlines (un week-end pentru 2 persoane la Praga), ne-a vizitat in cursul zilei de ieri  pentru a stabili cateva detalii si pentru o sedinta foto

UPDATE 3 – Si castigatorul este  (sa bata tobele….) Georgi care a scris acest comentariu:

Recunosc ca pana acum aveam in cap sa vizitez alte orase europene: Paris, Londra, Roma, Barcelona….dar m-ati facut sa ma reorientez. Praga are prioritate acum! ) Superbe pozele lui Arhi…si funny! Se vede ca avea apetitul deschis pentru plimbare si distractie! Bafta tuturor! Me výhru! Miluji Praha! (traiasca google translate ) )

Georgi,  ti-am trimis un mesaj pe adresa de mail la care te rugam sa raspunzi in termen de 24 de ore. Daca nu primim raspunsul in acest termen vom extrage un alt castigator.

UPDATE 2 – Multumim tuturor celor care s-au inscris la concursul nostru prin comentarii la acest articol. In cursul zilei de astazi vom extrage castigatorul si il vom anunta pe blog.vola.ro.

Nu ne e greu sa recunoastem ca una dintre destinatiile noastre preferate este Praga. Un oras aproape de sufletul nostru pe care il recomandam oricui doreste sa petreaca cateva zile superbe in care sa combine armonios miracolul secolului XXI cu parfumul secolelor trecute.

Cum Czech Airlines este unul dintre partenerii nostri preferati de calatorie am hotarat impreuna cu ei sa trimitem 6 persoane intr-un “quest” de o zi in Praga timp in care sa incerce sa surprinda cat mai bine farmecul orasului.

Pentru ca misiunea era una foarte dificila am impartit-o in 3 capitole astfel:

Praga moderna vazuta de Marie Jeanne si Costin o descoperire pentru 2 oameni tineri, care lucreaza direct cu concepte si tehnologii noi.

Praga istorica vazuta de Cetin si Daniela, o intoarcere catre cresterea si dezvoltarea orasului din ultimele secole.

Praga romantica vazuta de Cristi si Anca (carora le si uram “Casa de Piatra” ) , o cautare a sufletului care se ascunde in fiecare oras.

Acestia sunt cei care vor incerca sa va dezvaluie Praga prin trei fotografii pe blogurile lor si care va vor pregati pentru premiul ce va asteapta la finalul campaniei.  Dupa ce vom vedea Praga prin obiectivul aparatului foto, Czech Airlines si Vola.ro va ofera la finalul campaniei un

Week-end la Praga, pentru doua persoane!

Prin tragere la sorti in data de 6 iulie vom alege 2 castigatori care vor merge un week-end la Praga (toate cheltuielile de transport si cazare sunt suportate de Czech Airlines si Vola.ro)  si se vor convinge de ce noua ne place Praga!

Ii asteptam la intoarcere sa ne confirme si ei: “Si noua ne place Praga!”

UPDATE - Si s-au intors… Dupa o plimbare de o zi prin Praga blogerii au ateriat cu bine sambata seara in Bucuresti gratie companiei Czech Airlines.

Sa citam din fiecare iar voua nu va mai ramane decat sa comentati pozele pentru a putea castiga un Week-end la Praga!

Piticu http://www.piticu.ro/2009/06/30/praga-romantica/index.html

“Ceva romantic despre Praga? Hah, mi-e greu sa scriu, pentru ca acolo totul este romantic.”

Innocente http://www.innocente.ro/2009/06/30/praga-romantica/

Praga romantica sau civilizată sau fascinantă sau … nu sunt suficiente cuvintele pentru a descrie acest oraş. Cert este că te pune în situaţia de a te gândi de mai multe ori dacă să te mai întorci sau nu în ţară.

Lamaie http://www.lamaie.ro/online/lamaia-si-praga-moderna/

Praga insa e mai frumoasa. Si plina de viata. Si verde. Si aproape. Si ti se lipeste de suflet. De fiecare data cand ma duc, ma astept ca poate gata, “de data asta ma satur.”

Ecostin http://www.ecostin.com/castiga-un-week-end-la-praga-2.html

Misiunea noastra a fost sa imortalizam cateva imagini pe tema “Praga moderna”, pentru ca TUsa poti castiga un week-end la Praga.

Nevasta http://www.nevasta.net/2009/06/28/am-fost-la-praga.html

Parca am intrat intr-o capsula a timpului. Un oras in care noul se imbina pefect pe langa secole de istorie.

Arhi http://www.arhiblog.ro/2009/06/concurșul-vola-ro.html

La sfârșit, am vrut să dau timpul înapoi…

Acum ca s-a incheiat concursul nostru aniversar “2 ani de Vola.ro” si am reusit sa dam toate cele 10 bilete de avion e musai sa facem o scurta recapitulare si sa le multumim tuturor celor care s-au implicat.

Primii care ne-au dat o mana de ajutor cu articole despre campanie pe blogul personal (si nu numai) au fost: Piticu, Marius Sescu,  Dono,  Zoso ,  Arhi,  Subiectiv,  Ovi Sirb , Cabral , Monden.info .

Bun…si de aici a inceput nebunia! Peste 180 de articole primite (plus alte articole care din diverse motive nu au intrat in concurs) , aproape 60 de articole pe alte bloguri pe care le-am contabilizat intr-un post dedicat.

Binenteles am fost si trasi de urechi in special pentru ca 10 bilete de avion s-au dovedit a fi destul de putine (pregatim surprize )  dar si pentru ca perioada de concurs a fost prea scurta.  Ne-a bucurat insa ca foarte multi dintre voi s-au implicat si si-au spus parerea fie prin mailuri, articole pe blog sau Twitter .

Asadar, felicitari inca o data castigatorilor, multumim tuturor celor care au participat si pregatiti-va de noi concursuri cat de curand.

PS – De saptamana trecuta avem cont pe Twitter. Va invit sa ne urmariti!

Andrei cu acest post http://blog.vola.ro/2009/04/13/london-is-wrong-andrei/

Multumim Andrei , distractie placuta la Londra si sa speram ca nu te vor corupe in cele cateva zile cat vei fi in Londra.

Pentru validare te rog sa ne dai un mesaj, de pe aceeasi adresa de pe care ne-ai trimis articolul, care sa contina datele tale de contact.

Acesta este ultimul castigator in cadrul campaniei 2 ani de Vola.ro. Multumim celor care ne-au scris, multumim si celor care nu ne-au scris dar au intentionat sa o faca si felicitari castigatorilor.

Saptamana viitoare vom publica cateva statistici legate de campanie si unele articole care au fost trimise in afara concursului.

Paste Fericit!

Azi a trecut pe la noi Irina, castigatoarea celor 2 bilete catre Milano. Care “doneaza” biletele pentru parintii ei. Si daca tot a trecut pe la noi, i-am facut un “shooting” improvizat.

Irina pe balansoarul Vola.ro

Este de fapt o castigatoare: Marie Jeanne care a scris acest articol http://www.lamaie.ro/acru/cum-nu-am-fost-eu-la-barcelona/

Pentru validare te rugam sa ne dai un mail de  pe acceasi adresa de pe care ne-ai trimis postul si sa ne dai un numar de telefon pentru a te putea contacta!

Felicitari tuturor celor care ne-au trimis articolele lor pentru Barcelona si nu uitati ca maine este ultima zi de concurs cand vom alege castigatorul pentru Londra.

Mult succes!

Hmm…avem o mica problema: nu stim cum se numeste! Postul este acesta http://ykwapple.wordpress.com/2009/04/07/zburand-cu-gandul/

Asadar castigatorul este  : Joaninha sau KingSnake sau oricine este in spatele acestui post!

Pentru validare te rugam sa ne dai un mail de de pe acceasi adresa de pe care ne-ai trimis postul si sa ne dai datele de contact.

Multumim tuturor si trebuie sa va spunem ca a fost foarte greu sa hotaram castigatorul. Au fost foarte multe articole bune si multe care meritau sa castige dar…asa este regula jocului: un singur castigator!

Mult suuces celor care au ramas in concurs!

…Cristian cu postul “M-am trezit in portul Piraeus”

Felicitari, Cristian….te-am ales pentru atmosfera extraordinara a postului. Si chiar daca statia e Monastiraki, nu Montastiraki.
Pentru a fi validat, trimite te rog un email de pe adresa de pe care ne-ai trimis postul cu detaliile tale de contact (inclusiv telefon mobil).

Felicitari tuturor celor care au scris si succes celor care au scris pentru Paris, Barcelona si Londra.

Daniel, Vola.ro

Daca as merge in Barcelona as avea in fiecare zi un alt program. In prima dimineata as ajunge acolo calare pe o testoasa zburatoare care ar ateriza fix la terminalul 3 din aeroportul orasului. As fenta usor multimea de oameni buluciti la Sosiri, as cobori direct cu bagajul in spate si pe-aici ti-e drumul! M-as caza in Casa Mila si as face cu mana trecatorilor dintr-un balcon de la etajul unu, apoi as iesi in oras sa mananc inghetata de fistic. Pe drum, as cunoaste cinci localnici loviti de un val de entuziasm, care s-ar oferi sa ma duca a doua zi pana la plaja. In prima seara as merge in Parcul Guell, unde as face concurs de desene pe asfalt cu copiii din zona si apoi as bate tare din palme impreuna cu ei si am face o vraja care m-ar duce imediat in fata bisericii Sagrada Familia, unde mi s-ar termina bateriile la aparatul foto.

A doua zi, as sta numai pe plaja, urmarind pasarile si oamenii, alergand prin nisip si band suc din nuca de cocos. In acelasi timp, as aduna si doua buzunare de scoici.

A treia zi, prima oara as vizita magazinul ala cu multe uleiuri de masline pe care l-am vazut la televizor acum un an, apoi as darui cate o scoica fiecarui om zambitor pe care il vad si i-as zambi si eu. Apoi m-as intoarce la Casa Mila, unde as servi ceai cu doamna Mila, care mi-ar recomanda o strada cu multe magazine de dulciuri. M-as duce in camera, mi-as lua pantofii fermecati si mi-as lua zborul pe fereastra, cu avant; as plana trei ore si jumatate pe deasupra Barcelonei, incercand sa cuprind tot orasul dintr-o privire si sa desenez o carte postala cu el pe coperta unei carti. Apoi as cobori si as alerga printr-un muzeu de dansuri pana as obosi. Abia atunci as dormi pe o banca, tot in Parcul Guell.

In a patra zi, m-as intoarce acasa cu testoasa de retur. Persoana cu care as merge ar fi alaturi de mine si mi-ar tine delicat palma stanga, asa cum a facut de la inceput, de cand ne-am imbarcat in mica noastra aventura catalana.

            Desi este considerat al doilea oras important al Spaniei, dupa Madrid, cu care se afla dealtfel, intr-o eterna rivalitate, Barcelona a reprezentat inima unui imperiu cu mult inaintea intemeierii Spaniei. Acum 2000 de ani, in drum spre cucerirea intregii Peninsule Iberice , romanii au inaltat un zid amenintator in jurul coloniei lor de pe tarmul Mediteranei, pe care l-au numit Barcino.

            Odinioara mohorata si murdara, detronata din rolul de fosta putere maritima, Barcelona a reusit sa se reinventeze. S-au construit noi artere de circulatie, cartiere distruse au renascut si au fost create numeroase spatii cosmopolite, asa-numitele “urban spaces”, impresionand prin abundenta de verdeata. Cea mai importanta schimbare a constituit-o reorientarea orasului catre mare, capiatala catalana reusind sa imbine atractia hipnotica a Mediteranei cu energia inovatoare si sofisticata a Europei moderne.

            Transformarea imaginii Barcelonei a fost insotita de o renastere a culturii catalane, multa vreme marginalizata si adesea reprimata pe fata de conducatorii spanioli. Opresiunea cea mai dura a vut loc in timpul dictaturii lui Franco, ce a durat la inceputul Razboiului Civil din 1936-1939, perioada in care Barcelona a fost o fortareata republicana, pana la moartea dictatorului in 1975. Devenind autonoma in 1978, Catalonia si-a recastigat in mare parte dreptul la autoguvernare. Arta si literatura catalana, precum si limba nativa sunt promovate astazi intens de guvern.

            La celebritatea orasului a contribuit foarte mult cel mai de seama arhitect al sau, Antoni Gaudi ( 1852-1926 ), unul din creatorii modernismului si promotor al unui nou stil arhitectonic, Catalan Art Nouveau. Barcelona a avut , totodata un rol deosebit, fiind rampa de lansare a catorva dintre cei mai de seama artisti ai secolului al XX-lea, celebrii sai fii Joan Miro si Salvador Dali, precum si Pablo Picasso, care si-a inceput cariera in capitala catalana inainte de a-si cauta faima la Paris. Dupa capitala Frantei, Muzeul Picasso din Barcelona adaposteste cea mai mare parte a lucrarilor sale.

            Multa vreme Barcelona a fost considerata diferita de restul Spaniei si, cu toate ca turistii pot urmari un spectacol de flamenco sau o corida, nu acesta este locul cel mai potrivit pentru astfel de manifestari tipic spaniole. Orasul este renumit pentru tenecitatea cu care isi afirma independenta si identitatea. Catalanii si-au aparat limba cu indarjire. Mai mult, ei considera Catalonia o tara distincta, nu doar o regiune. Am vazut tricouri avand inscriptionate logo-ul ” Catalonia nu inseamna Spania ” si am auzit comercianti raspunzand in catalana vorbitorilor de spaniola, conversatii bilingve care de cele mai multe ori m-au uimit.

            Barcelona este un oras ideal pentru plimbarile pe jos. Este inconjurata din 3 parti de dealuri si coboara in panta lina spre tarmul marii Mediterane, pe principala artera pietonala La Rambla. A o considera pe aceasta doar o strada ar insemna sa-i facem o nedreptate strigatoare la cer. Cel mai faimos bulevard al Barcelonei considerat de Victor Hugo ” cel mai frumos din lume “, mi s-a parut a fi o celebrare magica a vietii, un melanj original de cladiri art nouveau,  tonete cu flori si pasari, statui umane, reprezentatii de flameco si tango ale artistilor ambulanti si  terase sic unde turistii isi pot potoli setea cu o sangria sau foamea cu renumitele platouri cu tapas sau paella.

             Pe partea dreapta se afla una din atractiile bulevardului, Piata Sant Joseph, cunoscuta sub denumirea de La Bouqueria, o comunitate extrem de vibranta, in care negustorii si cumparatorii se striga pe nume, printre tarabe pline cu peste, fructe de mare, carne, legume, fructe si mirodenii. 

            Tot pe partea dreapta se afla Hotel Oriente, care pastreaza in interior o manastire franciscana din sec.al XVII-lea si care a fost locul preferat al marelui romancier Ernest Hemingway. De cealata parte a hotelului de afla Palatul Guell, cladire proiectata de Gaudi pentru protectorul sau cel mai de seama, contele Eusebi Guell.

            Travesand pe partea stanga se ajunge in Placa Reial. Aceasta piata superba si vasta este decorata cu o fantana , palmieri si felinare din fier forjat, toate gandite de tanarul Gaudi. Arcadele care o inconjoara pe cele trei laturi gazduiesc barulete, cafenele, restaurante, cluburi de jazz si de flamenco.

            In apropierea marii se intinde Cartierul Gotic si cealalta parte a orasului vechi, un labirint de strazi populate de mii de ani. In ziduri si coloane sunt vizibile pietre antice din perioada romana. Extinderea Barcelonei, oras vechi de mai bine de 2000 de ani, poate fi asemanata metaforic cu undele concentrice care se formeaza pe oglinda unui lac. Nucleul antic il reprezinta o colina, numita de romani Mont Taber, unde, in secolul IV d.C. acestia au construit un zid inalt pentru a-si proteja colonia. Acesta este centrul Cartierului Gotic. Desi mare parte din el nu este in stil gotic, reprezinta o concentrare remarcabila de palate medievale, biserici si manastiri.

            Locul ideal pentru a incepe un tur al cartierului il reprezinta superba catedrala.Incinta manastirii este un refugiu viu, cu pasari zburand printre portocali, magnolii si palmieri.

            In inima Cartierului Gotic se afla vasta si sobra Piata Sant Jaume, in care Palamentul catalan ( Generalitat ), se afla fata in fata cu Primaria ( Ajuntament ).

            In apropierea cartierului Gotic se gaseste cartierul La Ribera. Aici veti avea ocazia de a vizita muzeul Picasso, gazduit de cinci palate.

            In zona se mai afla una din cele mai somptuoase constructii mederniste ale orasului Palatul Muzicii Catalane. Inclus de UNESCO in patrimoniul cultural mondial, cladirea este o explozie de mozaicuri, teracota, vitralii, sculpturi, portelanuri si gravuri.

            La Rambla se sfarseste intr-un spatiu larg deschis, avand in fata monumentul lui lui Columb, locul de unde se pare, a pornit faimosul navigator in cucerirea Noii Lumi si care este cel mai potrivit loc pentru a incepe vizita de-a lungul coastei. Trecand prin Barcelonetta, o zona cu restaurante renumite pentru preparatele de peste si fructe de mare, se ajunge la zona plajelor cu nisip curat si fin, amenajate impecabil. Continuandu-se plimbarea de-a lungul costei se ajunge in Satul Olimpic creat cu prilejul gazduirii Olimpiadei din 1992, un cartier elegant si tonic, cu hoteluri moderne. In apropiere de portul Olimpic se afla Parc de la Ciutadella, cel mai intins parc al orasului.

            Dezvoltandu-se, Barcelona s-a extins si dincolo de zidurile sale initiale, sectoare moderne aparand in partea de nord-est, departe de mare. Cartierul Eixample nu este doar principala zona comerciala a Barcelonei. Este un conglomerat de cladiri rezidentiale, reprezentari impresionante ale arhitecturii moderniste de la inceputul secolului al XX-lea, regiunea fiind numita Quadrat d’or ( Piata de aur ) , datorita opulentei sale.

            La periferia nordica a cartierului se afla doua dintre atractiile de baza ale Barcelonei: catedrala neterminata a lui Gaudi, La Sagrada Familia si parcul sau magic, Parcul Guell.

            Daca vreti sa faceti un tur al cladirilor moderniste, neaparat trebuie sa includeti in acesta inconfundabilul complex de cladiri numit Illa de la Discordia ( Marul Discordiei ) alcatuit din trei cladiri cu stiluri arhitectonice diferite: Casa Lleo Morera imbina elemente maure si gotice, Casa Amatller al carui arhitect s-a inspirat din vechea Flandra si Casa Battlo, renovata in 1906 atat la interior, ct si la exterior de Gaudi.

            Mai departe, peste drum, se afla o alta capodopera a lui Gaudi, Casa Mila sau La Pedrera, care a intrat deja in patrimoniul UNESCO. Atractia cea mai mare o reprezinta terasa de pe acoperisul ondulat cu hornuri fantasmagorice, care ofera o panorama de vis a orasului.

            In partea de sud-vest a Barcelonei se afla muntele Montjuic, asociat cu Expozitia Universala din 1929 si care a fost  locul de desfasurare a Jocurilor Olimpice din 1992. Virful inalt de 210 m, panorama orasului si a portului, remarcabilul complex de muzee ( Muzeul National de Arta al Cataloniei, Muzeul de Arta Moderna al Cataloniei, Muzeul de Arheologie, Muzeul de Etnologie, Muzeul Militar, Muzeul Etnologic, Fundatia Joan Miro, Poble Espanyol ) si diversele facilitati sportive ( stadionul olimpic si Palatul Sporturilor Sant Jordi ) au transformat muntele intr-o veritabila atractie pentru turisti. Nu trebuie ratat in serile week-end-urilor de vara spectacolul de muzica si lumina oferit in  de Fantana Magica, una din atractiile de top ale Barcelonei.

            Barcelona dispune de o retea de metrou foarte bine pusa la punct care asigura accesul foarte facil la vizitarea obiectivelor turistice. Autobuzele  turistice supraetajate, sunt o alegere comoda pentru turistii care vor sa ajunga si in zone mai indepartate de centrul Barcelonei, cum ar fi Palatul Regal de Pedralbes-fosta proprietate a familiei Guell, transformata in 1919 in resedinta regala, Manastirea Pedralbes, Camp Nou Stadium-sediul veneratului club de fotbal al Barcelonei-Barca, Parcul de Divertisment de pe muntele Tibidabo.

            Desi nu este usor sa rezisti tentatiilor Barcelonei, pentru turistii carora timpul petrecut in vacanta in acest oras le permite o excusie de o zi inafara lui, la 48 km nord-vest se intinde capitala religioasa a Cataloniei, Montserrat. Ajunsi aici, se pot vedea de la inaltimea de 1235 m atat culmile Pirineilor, cat si Mallorca, iar lacasul monahal poate fi zarit de la distanta, inconjurat de crestele muntoase dantelate ale Muntelui Crenelat. Cele dintai manastiri de pe munte au fost ridicate, pe vremuri, de cei care incecau sa scape de invazia maura. Locul pe care se inalta manastirea este impresionant, in mare parte datorita faldurilor stancoase care parca l-ar proteja.

            La Montserrat se poate ajunge in cca 1 ora cu trenul FGC din Barcelona, Piata Spaniei, pana la oricare din statiile Monserrat Aeri, de unde luati telefericul care va lasa in dreptul manastirii, sau puteti lua de la Monistrol de Montserrat mult mai confortabilul tren Cremallera, care va duce pana langa manastire pe un traseu care iti taie rasuflarea.

            Desi turistii s-ar putea delecta cutreierand zile intregi Cartierul Gotic, un mozaic fascinant de cladiri medievale, Barcelona inseamna mult mai mult decat o lectie prafuita de istorie.       Este o metropola sfidator de moderna, dinamica si cosmopolita, una dintre cele mai in voga destinatii turistice ale Europei, atat de week-end cat si pentru sejururi mai lungi, pentru cei care doresc sa imbine o vacanta la Marea Mediterana cu pasiunea pentru cultura.

Este un oras pe care , dupa ce l-am vizitat prima oara mi-am dorit sa revin si am facut-o de fiecare data cu aceeasi pasiune si cu acelasi freamat launtric ca la revederea unei persoane mult-iubite….

Ora 09:45 p.m…..Tic tac…Tic tac…Ma urc in tren. Atentie calatori!!! Trenul pleaca in 2 min in directia Timpuri Vechi Uitate, cu oprire la o amintire frumoasa!!! Atentie se inchid usile!! Personalul trenului va ureaza o calatorie placuta si cat mai scurta!! Va anuntam ca in seara asta controlorii si-au luat liber, iar trenului i s-a atasat un automotor infinit!! ….

……

Un moment

Doua momente…

Trei momente…

Toate in lant….

Flori pe campii…imagini multe…lumina…

Iar momente…

Gandim, cuget…visez….

Toate gandurile mele zboara, incet, catre asfintit

Ma cauta visarea, ma cauta neintelesul dor

Al unor clipe bune, mancate de un prezent otravitor

Caut o amintire int-un album vechi, de ani otelit…

Cazand intr-o reverie din aceea de te uita sfintii cu capul sprijinit de mana si ochii nicaieri, mi-am adus aminte de o zi cand eram si eu copila de liceu, mai visatoare decat acum, care se pregatea sa mearga in Spania. Si nu la cules capsuni ca nu imi dadeau parintii bani de discoteca…ci la un schimb de experienta in Tarragona. Dar cum era sa ajunga tanti de 16 ani in Tarragona si sa nu viziteze si ea Barcelona, ca tot era aproape?! Erau doua directii in care puteam sa o iau: Barcelona sau Port Aventura. Cum se stie din stramosi, visarea nu prea are tangenta cu realitatea….ma refer la visarea grosolana in care filozofiile sunt la ele acasa si nu prea exista bariere spatiu-timp – gen sa fii in acelasi timp in doua locuri a trebuit sa le ordonez crescator dupa importanta. In fine…revenind la subiect, le-am ales pe rand, intai Barcelona si apoi Port Aventura………………………………………………………………………………………………………………….

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!STOP!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Moment de poezie:

Ma vad atat de tanara si un zambet isi face loc pe fata

Era anotimpul florilor, al vietii inceput promitator

Un oras frumos se ridica, lasand o urma pe a vietii ata

Facand o zi banala sa fie in ani un gand tulburator

 O dimineata frumoasa de martie. Me & company si profa care era menita sa ne supravegheze( deh nu intotdeauna se nimereste omul potrivit la locul potrivit, dovada ca era mai aiurita decat noi) ne-am facut drum catre gara. Final destination, Barcelona. Destinatie intermediara…Valencia…ca am gresit trenul. Dupa lupte seculare care au durat cateva ore am gasit si Barcelona pe harta si am nimerit si in trenul potrivit.

Barcelona, a imperecherii pamantului cu apa -plasmuire,

Se ridica semeata si isi impresiona publicul cu farmecul sau,

Ca o soprana a carei sunete starneste in inimi uimire,

Magice sunete, ce ridicau cu fiecare nota o cladire

Si in extaz, publicul auzea imagini, culori de fericire,

Sentiment, sunet, imagine….un amalgam de viata rapitor.

Bun. Barcelona reached. What’s next? Aveam o zi la dispozitie si buget redus ca sa vizitam o frumusete de oras, in care cladirile sunt piesa de muzeu si magazinele pline de haine la reduceri. Ca niste domnisoare care se respecta, ne-am facut intai datoria sa ne imbogatim colectia de informatii culturale ale mintii,  asa ca am inceput cu parcul Guell. Dar ce pacat ca nu am avut bani de bilet(ca tot era in voga atunci melodia), si a trebuit sa mergem pe jos o buna bucata de drum. Drept pentru care, atunci cand am ajuns acolo nimeni nu a exclamat…Ce minunatie de parc!! Toata lumea a exclamat: Vai…uite, banci!! Si asa ne-am tolanit noi la soare, fara a ne mai opri sa admiram ce era in jurul nostru. Dupa un sandwich de la pachet si o gura de apa, am ridicat privirea si ne-am uitat in jur. Mare mi-a fost stupoarea cand ochii mei s-au intalnit cu geniul lui Antonio Gaudi. Picturi colorate si coloane cu forma ciudata….totul era ca o manifestare a imaginatiei ascunse pe care majoritatea nici nu stiu ca o poseda. O fantezie arhitecturala si culori vii, care in lumina soarelui pareau ireale. Parcul era construit pe mai multe etaje, o stratificare a etapelor imaginatiei, o ascensiune catre infinitul constientului uman. Stop! Iar incep sa aberez si sa imi iau zborul pe campii…Main idea: Se vedea foarte frumos orasul din partea superioara a parcului. Mi-a ramas intiparita in minte o imagine cu cladiri scaldate in lumina, care ar fi vrut sa spuna povestea derulata de-a lungul secolelor, intr-o secunda. As fi ramas in continuare sa contemplez concepte filosofice si sa inteleg ce e dincolo de acele cladiri, sa aflu acea poveste nescrisa a orasului de care tot vorbeam, daca nu as fi fost smulsa brusc de catre restul, mai insensibile cand vine vorba de meditare la nemurirea sufletului, pentru a ne indrepta catre urmatoarea destintatie – Sagrada Familia, bineinteles, tot pe jos.

Dupa ce ne-am ratacit bine in inima orasului pentru ca tineam harta pe dos, am ajuns si la Sagrada Familia dupa ce un cetatean cu inima buna ne-a atras atentia ca mergem in directia opusa. La Sagrada Familia…6 euro intrarea si o frumusete unica, coplesitoare pe o bucata de pamant in mijlocul orasului. Ufff…durere mare in  portofele, dar ne-am rupt de la gura pentru o bucata strasnica de cultura. Stand la coada, vine si tanti gitana, cu “da si mie un leu” in varianta spaniola: “dame por favor un euro…tengo en mi casa tres hijos, y son muertos de hambre…Por favor ayudame…”. Cand am vazut ce se apropie in zare, mintile noastre malefice au inceput sa lucreze. Drept pentru care i-am intins o hartie de 10 mii…iar gitana, plina de mirare exclama: “aoleo, mancat-as…romanasi d’ai mei…daca eram in Romania, primeam si d’asta…dar aici ce n’am ce face cu ea…hai, da-mi si mie un euro ca sa ma pot intoarce si eu acasa, la familia mea”.  Dupa ce ne-am amuzat copios pe seama gitanei, am intrat sa vizitam minunata Sagrada Familia…care…aparent erau doar schele si statui interesante la baza. Pas cu pas in intuneric, printre schele, geniul Gaudian se zarea pe la colturi ascunse si ne indemna sa admiram. Nimeni nu a mai facut o fapta buna de data asta sa  ne atraga atentia ca putem urca si in turn, ca sa vedem orasul mai bine, asa ca am plecat dezamagite ca am dat si 6 euro si am facut doar cateva poze la statui printre schele.

O zi din viata mea a fost de ajuns sa inteleg…Nemurirea!

Caramida peste caramida, culoare langa culoare, forma din forma

Asa a ramas Gaudi vesnic viu, si si-a gravat in lemn fericirea

A frumosului manifestare gasind netulburare in iubirea-i enorma.

Care era urmatoarea destinatie? Barrrrrrrrri Gooooootic!!! Centrul Barcelonei, sau in variante neoficiale, zise de profa in momente de meditare profunda…centrul Venetiei. Dar ehe…drum lung pana acolo si harta incalcita. Am ajuns la un soi de Arc de Triumf, unde am simtit nevoia sa facem poze o groaza. Nu se stie nici acum care a fost cauza acelei sesiuni nebune de fotografii…sunt oarecare banuieli ca am fost surprinse ca era rosu. Imediat dupa arc, era un parc…Buuun…sedere placuta pentru o jumatate de ora si mancat un mar, ca asta ne mai ramasese din pachet. Ne-am asezat pe iarba desi erau banci, ca deh…aveam o nevoie teribila sa ne simtim in comuniune cu natura, ca tot era un soi de parc Zoo prin zona. Dupa ce ne-am inverzit bine, k iarba era data cu un fel de vopsea sau substanta “hranitoare”, am pornit iar la drum. La dreapta, la stanga, iar la stanga, la dreapta…mai in fata, mai in spate…iar la stanga, iar la dreapta, stanga imprejur…ba nu, dreapta imprejur(cred ca asta a fost ordinea)….am ajuns la muzeul lui Picasso (un alt geniu, dar mai neinteles in viziunea mea neavizata)….semn ca eram in apropiere de Bari Gotic. Am mai facut si aici o oprire pentru “adapare culturala”, si apoi….Barrrrrrrrri Gooooootic. Next, sesiunea de shopping. Am intrat in catedrala, am incercat sa facem poze, am iesit dezamagite….

Cand sa dam si noi tura de shopping pentru care eram deja prea obosite….Intrebare intrebatoare, ce ne apare in cale oare? Cateva gitane cu  “da si mie un leu” in Spanish style. Bun, episodul numaru’ doi de “ha ha ha….hai sa radem putin”….Era un moment important al zilei…isi numarau banii…Drept pentru care…eu si o colega ne ducem si le spunem in felul urmator, in romana noastra cea de toate zilele: “da-ti-ne si noua un ban, ca nu avem cu ce sa ne intoarcem din orasul din care venim….n-am mancat de ieri si ne e foame rau….Ajutati-ne va rog!!!” (elemente de mimica prezente – fata trista, ochi care sa dau sa planga). Surprinsa, tigancile…isi ascund sutele de euro la spate….si ne zic: “Mancat-as, nu avem nici noi bani…De unde sa avem noi, niste amarate? Daca faceti rost, sa ne ziceti si noua ca ma jur pe crucea aia de la catedrala (care din cate imi amintesc nu exista)  ca nici noi nu am mai mancat de trei zile”. Plecam noi ispasite…si ne gandim: “Tiganu, tot tigan ramane”.

Cum episodul nru doi din serialul tiganca.srl s-a incheiat, ne ducem la shopping…dar deh, buzunarul unor eleve de liceu, cum sa fie oare? Cam gol…ne-am cumparat fiecare cate un suvenir…printre care si carti la 5 euro. Nu erau de joc, erau carti de literatura care au fost cumparate cu scopul de a ne imbogati vocabularul limbii spaniole.

Cum poezia la ore fixe imi da tarcoale, simt nevoia sa ma exprim…so…

!!!!!!STOP!!!!!:

Strazile se impletesc lin de la mare pana mai la deal,

Pas cu pas, minut cu minut, se deschide un spatiu ireal,

Poteca timpului se pierde incet printre desele cladiri

Lasand spatiul sa spuna ale sale tainice istorisiri.

Dupa un shopping saracut, obosite moarte, cu incaltari rupte si bataturi in talpa, ne-am intors in Tarragona, pentru a ne continua activitatile pentru care venisem in Spania. Am fost foarte fericite ca am avut ocazia sa vizitam un oras minunat, un amalgam de istorie arhitecturala si traditie. Intre catalana si castellana, intre divergentele care anima negativ societatea spaniola din Barcelona, s-a nascut un oras infloritor, care isi primeste turistii cu bratele deschise, oferindu-le posibilitati nenumarate de a explora mistelere vietii spaniole. Studiand un ghid turistic al Barcelonei, puteai descoperi drumul catre o viata de noapte deopotriva interesanta si obositoare, sau calea catre o viata de zi, cu mici picanterii catre seara. La varsta mea de 16 ani de atunci si bugetul redus nu puteam decat sa ma uit in ghid si sa ma minunez, sa ma gandesc cum ar fi…daca? Cum ar fi daca as putea sa mai stau inca putin aici si as avea resursele sa explorez tot ce scria in ghid??? Cum ar fi daca as opri timpul? Cum ar fi daca Gaudi s-ar intoarce si mi-ar prezenta el, in viziunea sa Barcelona? Sunt intrebari la care inca nu mi-am raspuns si tare as dori sa imperechez raspunsul cu intrebarea. As vrea sa stiu ce inseamna sa fii cu adevarat catalan…sa il inteleg pe amicul Antonio ce a vrut sa demonstreze lumii prin creatiile sale, sa fiu cuprinsa in vraja picturilor lui Salvador Dali si sa dansez din nou pe strazi pe ritmul unei muzici pasionale, latine. In mintea mea acum, in reverie, se strang un stol de intrebari…care s-au nascut din acea zi, in capsorul fara minte multa al unei adolescente si care isi cauta neincetat raspunsul. Unde e alfa si unde e omega lor, care s-a nascut prima si care ar fi ultima..nu se stie.

Barcelona este un muzeu in aer liber. S-a nascut din geniu, din sentimente pure, din frumusetea marii si din cea a imprejurimilor. Cu structura de labirint, te prinde si te vrajeste astfel incat nu mai iti doresti sa iesi de acolo niciodata. Un acasa pentru istorici, un acasa pentru arhitecti, un acasa pentru cei care vor sa petreaca dar si un acasa pentru cei care vor sa traiasca intens fiecare clipa a vietii lor. La fiecare colt se afla continuarea unei povesti, a carui inceput se ascunde poate in inima cuiva sau in alt colt al orasului. E un puzzle a carui rezolvare completa este imposibila si de ce gasesti mai multe piese, de aceea se simte lipsa altora. E un oras al oraselor, in care pulsul incepe sa o ia razna si nu stii de ce. Te intrebi daca te-ai indragostit de un trecator pe strada, sau dorinta de viata care se plimba pe bulevarde, sarind ca un copil zburdalnic, din inima in inima, ravasind pe fiecare in parte. Cine stie? Poate ai fost chiar tu ultima cucerire a ei. In Barcelona nu te intrebi simplu, traiesti fiecare litera a intrebarii sau exclamarii. Totul e magic.

Asa a fost scrisa inca o pagina din cartea mea de amintiri,                                                     

Pe strazi, la colturi, mergand intruna fara osteneala…

O noua floare a luat viata in gradina mare de trairi..

Iar condeiul ce a scris, a uitat o urma de cerneala

Ce adanc a sculptat in inima mea dor de noi rataciri

Pe strazile orasului unde viata provoaca imbulzeala.

Trenul fara numar va anunta urmatoarea oprire. Bucuresti – Timpuri Noi In Varianta Obisnuita. Multumim ca ati ales sa calatoriti cu noi si va mai asteptam!!!…

Voce din tren: „Domnisoara!! Domnisoara!! V-ati uitat visele si intrebarile aici!!!”

EU: „Nu-i nimic!! Le iau cand ma intorc spre casa lor!!”

Voce din tren: „Dar nu e aici acasa pentru dumneavoastra?”

EU: „Acasa nu e nicaieri pentru mine…Am zis ca le iau cand ma intorc de-a dreptul spre casa lor!!”

Voce din tren: „Atunci va mai asteptam!!”

EU:” NU ma mai asteptati!! Nu mai vreau sa ma intorc dupa ele aici. Faceti-le pachet, si trimite-ti-le la sediul Vola. Ah….inca ceva….trebuie sa scriu un biletzel(de ce pixurile nu sunt niciodata acolo unde trebuie?!)..lasa, ca scriu cu sperante…Uite…Voce din Tren…intinde o mana sa iti dau ceva…”

Voce din Tren ia biletul si incepe sa citeasca….„Toate urarile de bine pentru cei care le dau oamenilor o ocazie sa calatoreasca, macar visand…daca nu altfel. LA MULTI ANI!”